Urmărește-ne:

Alege limba:

DESCOPERIREA VINULUI ROMÂNESC

poza 4

Prima mea întâlnire cu vinurile din România a avut loc în Franța, exact în Montpellier, în timpul ediției din 2012 a Millésime Bio.

Domeniile Franco-Romane, o cramă din  Dealu Mare deținută de Denis Thomas, de la Nuits-Saint-Georges, a avut expusă acolo selecția lor de vinuri organice (www.domeniilefrancoromane.com)

Un vinificator foarte renumit din Burgundia, domnul Thomas a vândut majoritatea podgoriilor sale din Franța, inclusiv toate parcelele sale de Grand Cru și Premier Cru, cu scopul de a găsi un loc în lume unde să poată  produce vinuri de tip Burgundy. El alege Dealu Mare, iar rezultatele sunt uimitoare. Chardonnayul său  nebaricat a fost crocant și mineral, cu o mare persistență, calitativ la același nivel cu un bun Chablis Premier Cru. Pinot Noir are o culoare închisă, un gust intens de cireșe negre, o bună salinitate și note de piper negru, cu tanini medii, dar cu o persistenţă excelentă, ce aminteşte de satul Santenay. Desigur, l-am întrebat ce fel de sol ar putea da o astfel de mineralitate. “Oh, este foarte fertil: lutul negru”, a răspuns el, “darla adâncimea de 80 cm. începe pietrişul, şi pentru că ştiam asta, am plantat la o densitate ridicată, astfel încât rădăcinile au fost forţate să se dezvolte vertical, nu orizontal “. Dar el a avut şi o Fetească Neagră: fiind total nelimitat la varietate, am găsit un tanin roşu , asemănător cu al unui Merlot, dacă nu ar fi avut  remarcabila condimentare. Mult mai târziu am aflat că Feteasca Neagră din sudul României tinde să fie aşa.

După o lungă perioadă de timp, cinci ani mai târziu, am participat la evenimentul aniversar al comunității de pe Facebook a #winelover-ilor organizată la Timișoara în februarie 2017. În rima seară, la restaurantul Amphora, Răzvan Stoenescu, Gheorghe Ignat și Zoltan Szoverdi, au prezentat participanţilor 13 soiuri locale (dacă îmi amintesc corect). Știam numele celor trei tipuri de Fetească (Albă, Regală și Neagră) și am pătruns într-o lume necunoscută mie anterior. Am fost deosebit de impresionat de Crîmpoșie Selecţionată de la Știrbey și Negru de Drăgășani de la Avincis. Ambele crame provin din Drăgășani, din regiunea de sud a Olteniei (www.stirbey.com și www.avincis.ro).

În cea de-a doua și a treia zi a acestui turneu am făcut un tur prin Banat și al Miniș (județul Arad, imediat la nord de Timișoara) La Balla Geza, la Miniș, unde am pus accentul în special pe Furmint, Cadarca și Fetească Neagră si au fost excelente. Foarte interesant: furmintul non-vulcanic: mineral, dar nu ca al unor proveniente din cele mai renumite zone maghiare, fructe expresive: un vin relativ ușor, comparabil cu un Sipo sloven (așa este numit Furmintul în Slovenia). Încă mai cred că acea Cadarca de a Balla Geza (sau Kadarka) este una dintre cele mai bune, chiar a doua dupa un Gamza (un sinonim bulgar) din Vidin. Feteasca Neagră a fost splendid: o mulțime de fructe roșii, nu prea multe prune aici, condimentele și salinitatea au dat complexitate, în timp ce aciditatea a oferit o bună armonie. (www.ballageza.com)

România m-a fascinat, așa că am vizitat-o în mai multe ocazii în ultimul an și jumătate și am avut ocazia de a gusta multe vinuri.

O atenție deosebită este dată, după părerea mea, de vasta regiune din nord-estul Moldovei.

Aici, dacă vorbim de cantităţi şi calitate, reprezentativă este Casa de Vinuri Cotnari (www.vinuricotnari.ro) Produce o gamă largă de etichete, unele cu soiuri specifice regiunii (endemisme). Unul este Frâncuşa, un strugure alb, cu un minunat vin brut făcut din ea, altul este Grasa de Cotnari, legată de furmint, dar totuşi diferită. Cele mai multe sticle de Grasă sunt făcute în versiuni de sec sau demi-sec, vinuri liniştite sau spumante.

O Grasă de Cotnari poate fi un vin frumos, sec, cu o bună persistenţă, mineralitate şi complexitate. O surpriză este varianta dulce, ce conţine putregaiul cenușiu, o raritate având în vedere ca Botrytis Cynerea nu sunt frecvente în zonă. În septembrie anul trecut, la festivalul Vin la Cultură din Iași am gustat vintage-ul 1989 și a fost pur și simplu grozav. Nişa terțiară, cu note majoritare de nuci şi un iz final de petrol. Aciditatea se păstrează foarte bine.

Vinul este viu și vibrant, în ciuda nivelului ridicat de zahăr și a vârstei de 29 de ani.

O altă “perlă rară” a fost și Feteasca lor Albă din 1994, de asemenea, dulce. Vinul era foarte bun, soiul este mult mai subtil decât Grasa, chiar și atunci când era tânăr, şi dacă ar fi trebuit să fac o alegere, aș fi ales Grasa din 1989, dar ambele vinuri erau memorabile. De asemenea, vinurile roșii de la Cotnari pot fi foarte bune. Ei au o Fetească Neagră diferită, mai prietenoasă decât a frați lor de la Sud, dar foarte frumoasă. Foarte convingător este un vin emis de un alt soi roșu local: Babeasca Neagră.

De asemenea, producătorii mici din zona Iașiului trebuie luați în considerare cu atenție: Gramma face o excelentă şi proaspătă Fetească Albă, preferata mea  până acum şi Strunga este de asemenea foarte bună, mai ales cu Feteasca Neagră și Chardonay-ul.

Tot în Moldova, dar mai departe de Iași, în Vrancea, Domeniile Panciu sunt “ un must-have” pentru vinurile lor spumante în varianta brut, Blanc de Noirs (100% Pinot Noir) care sunt pur și simplu fantastice. Ei folosesc soiurile clasice folosite la șampanie (Pinot Noir & Chardonnay), însă vinurile lor sunt mai asemănătoare cu cele ce provin din cele mai cunoscute zone din Italia de Nord (Oltrepo, Franciacorta, Trento), decât cele provenind din departamentele Marne și Aube, cu alte cuvinte, altfel decât în Champagne. Vreau, de asemenea, să subliniez cât de buni sunt în stăpânirea drojdiei, a perlajului perfect și fără  un iz excesiv de crustă de paine. (www.caspanciu.ro)

Regiunea Dobrogei face și ea vinuri excelente. Sarica Niculițel de la Delta Dunării face vinuri interesante: Caii de la Letea, Fetească Neagră Ediția Limitată este, pentru gustul meu, cea mai bună variantă a soiului pe care l-am încercat vreodată, fără o explozie de fructe, fără note răscoapte, dar cu note minerale şi condimentate, cu un postgust ce nu se mai termină. Ei fac, de asemenea, un minunat Aligote, şi un excelent rose.

În Transilvania, Crama la Salina din Turda, la aproximativ o oră de mers cu mașina de la sud-vest de Cluj-Napoca, merită o oprire: marele Pinot Noir, atât in varianta  rosé, cât și varianta de roșu, un foarte bun Riesling de Rihn și Chardonnay. Și aici, minaritatea domnește. (www.cramalasalina.ro).

Două mențiuni finale, una de la Crama Bauer, din Drăgășani de data aceasta. Este proprietatea lui Olivier Bauer, oenologul de la Ştirbey, care face un orange wine ce formează  un contact interesant. Varianta 2015 a fost minunată, complexă, şi totuşi proaspătă. www.cramabauer.com (site în construcție).

Apoi, în final, dar nu în ultimul rând, un amestec de clasă mondială: Flamboyantul lui Davino  din 2006: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră. Un vin grandios, cu tanini catifelaţi, de un nivel asemănător cu al unui Bolgheri de top. Din moment ce este de la Deaulul Mare, putem să îl numim Supermuntenian! (www.davino.ro)

În următoarele două săptămâni voi participa la câteva turnee speciale din regiunea de nordvest din Crișana și Dealu Mare alături de splendidul festival Rovinhud (Timișoara). Din ceea ce am gustat până acum, ambele excursii vor fi incitante, în Crişana Crama Carastelec și Nachbil sunt de top, iar în Deaulu Mare, Lacerta, Tohani, Aurelia Vișinescu și multe altele.

Câteva sugestii de festivaluri de vin, unde puteți avea o impresie realistă despre scena viticolă românească.

Rovinhud din Timișoara în cel de-al treilea weekend al lunii noiembrie www.rovinhud.ro.

ReVino în București în luna mai.

Vin La Cultură din Iași în ultimul weekend din septembrie.

Sharing is caring!

Cele mai recente articole:

Evenimente
Travelărim

#VinEfervescentNoutăţi

În fiecare an sărbătorile vin şi nu vin oricum. Vin eferevescent. Şi ce altă sărbătoare are mai multă efervescenţă decât cea de pe 31 decembrie,

Citește mai mult »
Vin la Interviu
Travelărim

#VinLaJulfă

  O singură dată pe an, la sărbătoarea Naşterii Domnului, la Crăciun, unii mai păstrează tradiţiile din străbuni în zona Moldovei şi mai fac şi

Citește mai mult »
error: Conținutul este protejat! Nu puteți copia acest fragment